Consiliere profesională
Influenţa crizei economice, a globalizării, a dezvoltării tehnologice, a informatizării a condus la adaptarea rapidă a organizaţiilor, atât la nivel local cât şi global, în vederea păstrării competitivităţii. Astfel, piaţa forţei de muncă se confruntă cu schimbări rapide, ca de exemplu: creşterea ratei şomajului, creşterea cererii de personal tot mai specializat, creşterea cererii pentru ocuparea de posturi de muncă pe perioadă determinată, apariţia de noi posturi, acest lucru vă solicită să vă dezvoltaţi gradul de adaptabilitate la modificările pieţei muncii pe termen mediu şi lung şi, de asemenea, să luaţi în calcul evoluţia profesiilor din diverse ramuri economice. În contextul actual, este foarte important să vă responsabilizați în raport cu cariera voastră, este necesar să vă evaluați și valorificați resursele personale cu realism, să vă stabiliți obiective pe termen scurt, mediu și lung, să vă adaptați și să identificați oportunitățile necesare în atingerea obiectivelor voastre. Un prim pas, pentru voi, este să apelați la serviciile unui consilier avizat care vă poate sprijini în ceea ce privește orientarea și consilierea profesională.
Orientarea și consilierea profesională vă poate ajuta în cazul în care vă aflați în situația unei decizii privind propria viață personală și profesională. Consilierul vă oferă sprijin dacă sesizați o discrepanţă între ceea ce vă doriți, ce puteți, ce ştiți şi ceea ce se caută pe piaţa muncii, dacă vă doriți să vă dezvoltați pentru a vă putea adapta cunoştintele, comportamentele, abilităţile, sau dacă vă aflați într-o situaţie de criză. Iată cum vă ajută orientarea și consilierea profesională:
• Să fiţi realişti, raportat la propria persoană;
• Să învaţați să luați decizii în ceea ce priveşte parcursul educaţional şi profesional şi să vă implicați în învăţarea pe tot parcursul vieţii;
• Să vă clarificați valorile, credinţele, situaţiile cheie cu care vă confruntați;
• Să apreciați corect problemele cu care vă confruntați, elementele lipsă, resursele necesare;
• Să explorați noi opţiuni;
• Să vă îmbunătăţiți comunicarea intra- şi inter personală;
• Să vă cunoașteți propriile abilităţi (moneda de schimb pe piaţa actuală a muncii);
• Să vă responsabilizaţi;
• Să vă menţineţi /creşteţi starea generală de bine.
ABILITĂȚILE PROFESIONALE
Comunicarea
Este abilitatea de a exprima gândurile și ideile în mod clar și de a asculta activ, a înțelege și răspunde ideilor altora. Ai putea să treci cu vederea această abilitate pentru că se află pe orice listă de competențe, însă fără ea nu poți avea rezultate în jobul tău. Și paradoxal: avem atât de multe căi de a comunica astăzi, dar uneori lipsește claritatea, precizia și forța de a ne transmite gândurile într-un mod eficient.
Adaptabilitatea
Pe o piață a muncii mereu în schimbare, în care se resimt influențe ale contextelor economic, social, politic, adaptabilitatea este abilitatea care îți permite să rămâi un candidat competitiv. Contează să dai dovadă de flexibilitate, prin deschiderea de a învăța continuu, prin asumarea riscurilor și ieșirea din zona de confort. Reacționează în fața unor situații neașteptate, arătând angajatorilor că se pot baza pe tine pentru ca business-ul să evolueze. De asemenea, este important să-ți poți adapta reacția în funcție de context și să-ți transferi abilitățile pe care le ai dintr-un domeniu care nu mai merge (din motive independente de tine) către un domeniu conex sau chiar diferit.
Rezilienta
Capacitatea de a ne adapta și de a ne reveni din eșecurile profesionale este din ce în ce mai recunoscută ca un factor cheie al performanței la locul de muncă. Când înveți din greșeli și ai compasiune, dar și înțelegere față de o situație, ai și puterea de a merge mai departe și de a obține rezultate, iar recrutorii sunt tot mai conștienți de acest lucru. Vestea bună este că există metode de dezvoltare a rezilienței, prin mindfulness, coaching bazat pe psihologia pozitivă. De ajutor sunt și tool-urile care măsoară conexiunea dintre minte și corp și oferă modalități prin care îți poți antrena creierul să controleze mai bine stresul.
"Într-o perioadă în care este multă incertitudine, facem planuri pe un an, dar trebuie să revenim la ele o dată la trei luni sau chiar în fiecare lună, e foarte important să avem oameni în echipă care să poată pună punct unui proiect atunci când nu mai merge și să pornească alt proiect, fără a lua această situație ca pe ceva personal. E important să avem alături de noi oameni care pot să-și reseteze mindset-ul sau sunt capabili de schimbări mai mari ca o reconversie profesională." Raluca Dumitra, Marketing Manager eJobs.
Abilitati CV de supraviețuire
Sunt o prioritate pentru recrutori. Ei caută persoane care au trecut prin provocări, prin blocaje sau momente de cădere, dar au reușit să se ridice și să dea un suflu nou activității lor. Puterea și dorința de a reuși sunt esențiale și spun multe despre un candidat. Abilitatile de supraviețuire nu pot fi deprinse în traininguri și sunt dificil de verificat dacă o persoană nu a trecut printr-o perioadă mai dificilă, în care să fi avut ocazia de a arăta cum reacționează.
Atenția la detalii
Greșelile, chiar și cele aparent mici, se pot dovedi costisitoare. De aceea angajatorii, se uită la abilitatea de a fi precis în sarcini, având grijă să observi micile detalii și asigurându-te că toate aspectele unui proiect sunt finalizate. Îți poți consolida atenția la detalii, prin renunțarea la distrageri (telefon, e-mail, social media).
Colaborarea
Este clar că nu poți lucra de unul singur. Trebuie să comunici, să negociezi și să construiești relații cu ceilalți pentru a duce proiectul mai departe. Și vei reuși să faci asta vorbind cu ceilalți și având o abordare bazată pe curiozitate, empatie și ajutor. Foarte apreciată este și inteligența emoțională, capacitatea de a recunoaște și înțelege propriile emoții și pe cele ale altora și de a crea o conexiune umană reală cu cei cu care interacționezi.
Concentrarea pe realizări
Există desigur și un revers al colaborării, apreciat de angajatori: abilitatea de a lucra bine fără alții, în special, fără ca alții să fie nevoiți să verifice. Dacă îți poți face sarcinile de lucru cu o ghidare minimă și ai o disciplină, angajatorii vor aprecia abordarea ta. Pentru a arăta că ai abilitatea de a lucra individual, include în CV-ul tău buna gestionarea a timpului, organizarea și automotivarea, oferind exemple pentru fiecare dintre aceste abilități.
Rezolvarea problemelor
Indiferent de compania în care lucrezi, te confrunți cu situații dificile, cu diferite crize, pe care trebuie să le gestionezi în mod productiv. Ultimul lucru pe care și-l dorește un angajator să-l audă este: "Nu știu ce să fac aici". În schimb, vrea să vadă că poți gândi logic și creativ pentru a dezvolta soluții la problemele sau obstacolele care apar în activitatea ta. Și poți face acest lucru mizând pe analiză, pe gândire critică și pe luarea deciziilor.
Interesul pentru dezvoltare continuă
Printre cele mai căutate abilitati în 2024 vor fi interesul pentru perfecționare și învățare continuă. Angajatorii vor fi mai înclinați să angajeze pe cineva care dorește să învețe și este flexibil decât pe cineva care are toate abilitatile tehnice, dar care nu are curiozitate sau flexibilitate. Lucrurile se schimbă constant, iar modul în care lucrăm trebuie să reflecte aceste schimbări. Capacitatea de a-ți perfecționa în permanență abilitatile va fi mereu apreciată.
Gândirea critică
Companiile se confruntă cu provocări economice, strategice și e nevoie ca oamenii lor să gândească atent, ținând cont de situația business-ului, de realitățile de pe plan local, național/internațional și să vină cu soluții inovatoare în rezolvarea problemelor.
Gestionarea conflictelor
Odată cu schimbările din echipa și în domeniul în care lucrezi, apar probleme noi și neprevăzute. De aceea este important să poți aborda disputele sau dezacordurile într-un mod constructiv și eficient. Să-ți folosești abilitățile de comunicare, ascultarea activă, empatia, abilitățile de negociere și dorința de a colabora, pentru a ajunge la un consens.
Etica muncii
Angajatorii își doresc angajați în care să aibă încredere pentru a-și îndeplini sarcinile la timp, fără a fi nevoiți să-i micro-gestioneze. Având o etică excelentă a muncii, îi asiguri că se pot baza pe tine și pe rezultate. O poți demonstra prin punctualitate, prin respectarea consecventă a termenelor limită și prin asumarea responsabilității față de acțiunile tale.
Personalitate
Personalitatea este un termen destul de larg răspândit în limbajul comun. Majoritatea folosesc termenul pentru a se referi la un ansamblu de caracteristici care definesc modul în care o persoană percepe lumea și reacționează la împrejurări - ceva ce ține de procesele cognitive și comportamentele asociate în anumite împrejurări. În psihologie, el ar putea fi definit ca fiind suma trăsăturilor emoționale, cognitive și comportamentale, unice fiecărui individ, învățate și dezvoltate prin experiență, relativ consistente de-a lungul timpului.
Este puțin probabil de găsit un consens între psihologi cu privire la natura personalității. Nu există o perspectivă unică asupra căreia toți cercetătorii să cadă de acord. Dificilă este însă găsirea unui acord nu numai în ceea ce privește definirea personalității, dar mai cu seamă referitor la caracteristicile acesteia. Mai degrabă decât să caute o convergență, psihologii aparținând diverselor școli, au formulat definiții și teorii ale personalității pe care le-au susținut și apărat cu o pasiune și o convingere demne de invidiat.
Dintre nenumăratele teorii se vor prezenta doar pe acelea care au reușit realmente să se impună în comunitatea științifică și anume: psihanalitică, behavioristă, cognitivă, a trăsăturilor și cea a învățării sociale. Emulația lor, oferta de modele explicative, este de altfel firească prin faptul că aceste abordări reprezintă principalele forțe ce operează activ în cadrul întregii psihologii și nu doar în domeniul personalității.
În ciuda faptului că toate aceste teorii permit o prezentare amplă a ceea ce numim sistemul de personalitate, răspunsul la întrebarea fundamentală "Ce este personalitatea?" rămâne în continuare o dilemă dificil de decriptat. Nu există, cel puțin până acum, un răspuns clar la această întrebare. Fiecare teorie poate fi parțial corectă sau putem spune că toate sunt parțial corecte. Asta ne permite să credem că răspunsul corect la întrebarea avansată este în fapt unul cumulativ. Acel răspuns ar reuni într-o nouă teorie aspectele cele mai viabile ale teoriilor deja avansate.
Lipsa unui acord între teoreticieni în ceea ce privește teoretizarea personalității nu face trimitere imperativă la inutilitatea teoriilor ce încearcă să o explice. Spre exemplu, într-o situație similară, cea a inteligenței, cu toate că psihologii nu au căzut de acord asupra unei definiții unice, acest lucru nu i-a împiedicat să utilizeze conceptul de inteligență, să elaboreze diverse modalități de evaluare a acesteia, în virtutea cărora au purces firesc la predicții comportamentale. Acest raționament poate fi extrapolat și în cazul personalității.
Fiecare teorie oferă o imagine tentantă asupra naturii umane concluziile fiecăreia fiind bazate, de cele mai multe ori, pe rezultatele a numeroși ani de cercetare și de muncă intensă. Toți teoreticienii au ceva important, impresionant și provocator de spus despre abisurile ființei umane. Faptul că ei nu sunt întotdeauna de acord ne obligă să luăm în considerare trei factori pentru a putea să ne explicăm mai facil aceste disensiuni: 1. complexitatea subiectului discutat; 2. contextele istorice și personale diferite în care fiecare din aceste teorii au fost formulate; 3. faptul că psihologia este o disciplină relativ tânără, recent intrată în spațiul științificității. În plus trebuie semnalat faptul că preocuparea privind investigarea personalității este mult mai recentă, primele formulări de o anumită pertinentă le regăsim începând abia cu anii '20. Ori, în dezvoltarea unei științe câteva zeci de ani (100 de ani) reprezintă o perioada prea scurtă pentru a permite cristalizări.
Interesul acordat azi studiului personalității este deosebit și acest lucru reiese cu ușurință din abundență din studiile prezente în literatura de specialitate. Teoria personalității reflectă așadar o parte esențială a eforturilor continue ale psihologiei de a înțelege natura umană și de face predicții comportamentale.
Există desigur și motive personale de a studia teoriile personalității: o curiozitate firească de a știi cât mai mult despre propriul comportament. De ce ne comportăm gândim și simțim într-un anumit fel? De ce o persoană este agresivă iar alta inhibată, una plină de curaj iar alta fricoasă, una sociabilă iar alta timidă? Ce ne face pe noi să ne purtăm într-un anumit fel, iar pe frații și surorile noastre crescuți în aceeași casă să fie atât de diferiți? Ce factori ajută pe anumiți indivizi să devină oameni de succes în carieră sau/și mariaj în timp ce alții, cu același potențial cad dintr-un eșec în altul? Desigur nevoia de a ne cunoaște pe noi înșine, curiozitatea de a descoperi dedesubturile motivelor și temerilor noastre este foarte puternică în cei mai mulți dintre noi. Examinarea variatelor perspective asupra personalității ne va permite să dobândim cel puțin un prețios bagaj de informații pentru dificila și nesfârșita sarcină de a ne cunoaște pe noi înșine.
Un alt motiv pentru studiul teoriilor personalității este unul practic. Indiferent de domeniul pentru care un individ a optat și în care dorește să își creeze o carieră, el lucrează și va lucra cu oameni și pentru oameni. Înțelegerea naturii personalității umane va spori calitatea relațiilor interpersonale atât de importante pentru succesul profesional dar și pentru o inserție adecvată în comunitate.
Rezultatele cercetărilor din domeniul psihologiei industriale și organizaționale au subliniat, nu de puține ori, importanța acestei idei. Într-un studiu efectuat pe câteva sute de muncitori, urmărind să identifice cauzele disponibilizărilor s-a constatat, cu surpriză, că doar 10% au fost concediați datorită inabilității lor de a-și presta eficient munca. Restul de 90% au fost concediați datorită dificultăților de relaționare cu ceilalți colegi, subalterni sau superiori (Schultz; Schultz,1990).
De asemenea, studiul personalității are o valoare practică deosebită și în domeniul psihologiei clinice. O analiză statistică relevă că 74% din universitățile care acordă titlul de Master în psihologie clinică consideră cursul de 'Teoria Personalității' ca fiind unul de importantă crucială în pregătirea studenților. Studiul personalității este de asemenea cotat ca fiind de mare importanță de mai bine de 70% din centrele de sănătate mentală, spitalele și clinicile anchetate (Annis, Tuckev; Bakev,1984).
Mai există un motiv pentru a studia personalitatea și probabil acestea este cel mai vital și mai irezistibil motiv. Dacă evaluăm nenumăratele probleme și crize cu care se confruntă omenirea acum la debut de secol XXI (iminența unui război nuclear, poluarea, abuzul de droguri, terorismul etc.), vom găsi cu siguranță de fiecare dată aceeași cauză: oamenii însăși. Toate acestea ar putea fi mult ameliorate printr-o deplină înțelegere a ființei umane. Abraham Maslow, unul dintre personalitățile gândirii umaniste spunea: "Dacă vom reuși să îmbunătățim natura umană atunci vom îmbunătăți totul, și această deoarece doar astfel vom înlătura cauza dezordinii mondiale"
Absența unui consens asupra naturii personalității precum și asupra celei mai potrivite modalități de abordare a acesteia este reflectat în egală măsură și în dezacordul privitor la definirea termenului ce o etichetează. Într-o carte devenită de acum clasică în domeniu - Structura și dezvoltarea personalității – Allport invocă și discută peste 50 de definiții ale personalității. Dar mai degrabă decât să le descriem pe acestea și toate definițiile apărute de atunci ar fi, credem noi, mult mai nimerită încercarea de a relaționa personalitatea cu utilizarea obișnuită, zilnică pe care o dăm acestui termen.
Încredere în sine
Încrederea în sine înseamnă încredere în propria judecată, capacități și abilități. Când ai încredere în tine, te prețuiești și te simți demn, indiferent de ce imperfecțiuni ai, căci toată lumea are, sau de ce ar putea crede alții despre tine. Când ai încredere în tine, faci ceea ce crezi că este corect, chiar dacă alții te critică sau te descurajează, ești dispus să îți asumi riscurile, dar și posibilitatea unui eșec și știi să accepți complimente pentru eforturile tale.
Ce te împiedică să ai încredere în tine?
Primul pas pentru a depăși încrederea în sine scăzută și gândirea negativă este să recunoaști factorii care te împiedică să dezvoltați încrederea în sine și gândirea pozitivă. Iată câteva dintre motive:
Te compari cu alții
Comparația duce inevitabil la nefericire. Ți se pare întotdeauna că persoana cu care te compari are mai mult decât tine, e mai frumoasă, mai fericită, are lucruri pe care tu nu le ai și de aceea te simți mai mic și neimportant față de acel om. Însă atunci când te compari cu ceilalți, tu nu știi întregul adevăr despre ei. Faptul că vezi ceea ce omul arată la suprafață nu înseamnă că în sinea lui nu se luptă cu situații de care nu știi nimic, că nu are propiile dureri sau insecurități.
Te agăți de experiențe din trecut
Adesea, motivul pentru care îți este greu să crezi în tine sau să-ți apreciezi propriile calități pozitive are legătură cu experiențe negative pe care le-ai avut în copilărie. Dacă un părinte sau un profesor ți-a spus că nu ai ce îți trebuie ca să faci un anumit lucru pe care îți plăcea să îl faci și te-a făcut să-ți pui la îndoială propria valoare, poți rămâne cu această idee, că nu ești suficient de bun. Atunci când oamenii în care ai încredere îți spun că nu poți, ai tendința să îi crezi.
Însă faptul că poate atunci nu erai destul de echipat să faci un lucru nu înseamnă că în viitor nu îl poți face. Cu siguranță ai auzit povești ale unor oameni de succes în domeniul lor (scriitori, cântăreți etc.) care spuneau că au fost descurajați în copilărie de diverși adulți să se ocupe de pasiunile lor, pentru că nu aveau ce le trebuie pentru a reuși. Dar pentru că au avut încredere în ei, au muncit în continuare, au perseverat, s-au îmbunătățit și au ajuns să aibă succes exact în domeniul în care nu li se dăduse nicio șansă.
Ești influențat negativ în prezent
Poate că ești într-o relație (fie ea de familie, de prietenie sau de cuplu) cu cineva a cărui influență îți subminează încrederea în sine. Care poate îți spune că nu ai ceea ce este necesar pentru a-ți schimba viața în bine. Dacă rămâi suficient de mult lângă o astfel de persoană, ajungi și tu să crezi că nu ești bun de nimic și că nu poți obține ceea ce vrei.
Așa că, dacă tu încerci să crezi în tine, uită-te atent la oamenii cu care petreci timpul. Te susțin în încercarea de a-ți crea o viață mai bună? Îți spun că văd în tine un anumit talent și te încurajează să îl folosești? Când îți exprimi îndoiala de tine, te asigură că nu ai dreptate și că poți realiza orice îți propui? Sau, dimpotrivă, îți subliniază lipsa de talent și de valoare și îți spun lucruri de genul "nu ești tu în stare să faci asta"?
Dacă simți că există în viața ta asemenea persoane care vor să te țină pe loc și să te facă să te simți rău cu tine, este timpul să începi să te gândești cum să-ți limitezi timpul petrecut cu ele și cum să discuți mai mult cu oameni care îți văd valoarea și te încurajează să acționezi spre ceea ce îți dorești.
Autosabotajul
Indiferent cum te tratează alți oameni din viața ta, tu ești întotdeauna cel mai mare dușman al tău. Acest lucru poate suna ciudat, dar este adevărat: nu poți controla cuvintele, gândurile și acțiunile altor oameni, dar poți să le controlezi pe ale tale.
Când insiști să-ți sabotezi propriile eforturi, deci practici autosabotajul, amânând, îndoindu-te de tine și ignorând ocaziile de a lua măsuri care te vor ajuta să crezi în tine, alegi să rămâi într-o stare care nu îți este de folos. Poate crezi că te protejezi de riscul unui eșec, dar ceea ce faci cu adevărat este să te împiedici singur să descoperi ceea ce ești capabil să realizezi.
Cum să îți dezvolți încrederea în sine la orice vârstă?
Unul dintre cele mai periculoase lucruri pe care ni le putem spune nouă este "Nu pot". Mulți oameni își repetă această propoziție pentru a se convinge să nu-și asume riscuri care ar putea să-i facă să se simtă rău sau să-i facă să aibă de-a face cu vreun eșec. Însă și eșecul este o lecție de viață, care îți oferă informațiile de care ai nevoie pentru a face o treabă mai bună data viitoare.
Iar faptul că te simți inconfortabil în timp ce încerci ceva nou, de exemplu, înseamnă că pur și simplu ești în afara zonei tale de confort și te dezvolți. Cultivând încrederea în tine și dezvoltând o gândire pozitivă, vei reuși să treci mai ușor prin orice situație pe care viața ți-o scoate în cale.
Identifică problema care stă la baza încrederii de sine scăzute
Pentru a remedia o situație trebuie să îi știi cauza. Analizează bine situația, fă tot posibilul să fii sincer cu ține însuți și identifică problema care îți cauzează probleme cu încrederea în sine. Poate fi vorba despre o traumă din copilărie, despre un eveniment considerat a fi eșec în viața de adult (cum ar fi un divorț) sau despre o serie de responsabilități intimidante apărute brusc (o promovare la serviciu, obținerea unui job nou sau apariția unui copil).
Conștientizează-ți și acceptă-ți temerile
Fricile tale pot fi raționale, însă pot fi și complet lipsite de rațiune. Dacă nu știi cum să scapi de aceste temeri, discută mai întâi cu un prieten apropiat pe a cărui înțelepciune te poți baza. Dacă simți că nici așa nu merge, cere sfatul unui specialist. Câteva ședințe la un psihoterapeut te va ajuta să privești lucrurile din perspectiva corectă.
Ajustează-ți gândurile
Odată ce ai identificat temerile și gândurile negative, oferă-ți argumente pentru a le combate și a le transforma în gânduri pozitive. Încurajează-te, iartă-te, concentrează-ți atenția pe aspectele pozitive și nu te critica.
Setează-ți țeluri realizabile
Stabilirea unor scopuri mult prea înalte poate conduce către eșec și frustrare. Așa apar problemele de încredere în propria persoană. Mai degrabă, setează-ți scopuri realizabile și fă progrese cu pași mici – te vei simți mult mai motivat și determinat. Curajul nu înseamnă absența fricii, ci dorința de a continua să înaintezi în ciuda fricii pe care o simți.
Orice realizare, fie ea cât de mică, contribuie la sporirea încrederii în sine. Înscrie-te la un curs și termină-l, caută o cauză pentru care să faci voluntariat, mergi la sală – important e să faci ceva pentru tine, ceva care să te facă să te simți că ești capabil să realizezi lucruri .
Dezvoltarea carierei
Cariera profesională reprezintă o succesiune de funcții care se derulează în sens ascendent în ceea ce privește prestigiul profesional. Fiecare persoană poate trece, în mod ordonat sau aleatoriu, printr-un traseu al locurilor de muncă de-a lungul vieții sale. Acest traseu de cele mai multe ori este rezultanta care urmărește schimbările de preferințe, atitudine, experiență și comportament ale individului. Prin gestionarea carierei, ne reprezentăm imaginea care proiectează un proces de lungă durată, ce presupune autoanaliza sau analiza personală, dezvoltarea personală, planificarea carierei, crearea profilului personal, stabilirea nevoilor psihologice, alegerea unui domeniu de activitate adecvat, precum și orice alte măsuri care se impun și este necesar a fi adoptate în parcursul către succesul profesional. În ceea ce privește dezvoltarea carierei, uneori fiind numită dezvoltarea profesională, putem afirma că acesta este un proces complex, mult mai amplu decât ceea ce numim pregăirea profesională – care are ca obiectiv principal însușirea cunoștințelor utile în raport cu o poziție profesională vizată. Scopul prezentului material este acela de a propune abordarea dezvoltării unei cariere de succes prin dezvoltarea personală, considerând utile punctarea câtorva aspecte ce pot influența o carieră individuală să se dezvolte.
Medierea muncii
Medierea muncii este activitatea prin care se realizează punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu.
Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a identifica locurile de muncă vacante la angajatori şi a le face cunoscute persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
Serviciile de mediere pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă se acordă gratuit de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi constau în:
a) informaţii privind locurile de muncă vacante şi condiţiile de ocupare a acestora prin publicarea, afişarea, organizarea de burse ale locurilor de muncă;
b) mediere electronică având ca scop punerea automată în corespondenţă a cererilor şi ofertelor de locuri de muncă prin intermediul tehnicii de calcul;
c) preselecţia candidaţilor corespunzător cerinţelor locurilor de muncă oferite şi în concordanţă cu pregătirea, aptitudinile, experienţa şi cu interesele acestora.
În vederea realizării măsurilor pentru stimularea ocupării forţei de muncă, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a întocmi, pentru fiecare persoană în căutarea unui loc de muncă, planul individual de mediere.
Pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţii de şomaj, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, participarea la serviciile de mediere, la solicitarea agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistraţi, este obligatorie.
Şomerii care nu beneficiază de indemnizaţii de şomaj trebuie să depună o cerere la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă pentru a fi luaţi în evidenta în vederea medierii şi, în cazul neîncadrării în muncă, să reînnoiască cererea la 6 luni.
Bursa locurilor de muncă MEHEDINȚI
AJOFM Mehedinţi va organiza Bursa Generală a Locurilor de Muncă pe 17 mai 2024, la Palatul Cultural Theodor Costescu.
Bursa va începe la ora 10.00, în sala GHEORGHE ANGHEL, din Drobeta Turnu Severin, bulevardul Carol I nr 4. Scopul final urmărit fiind acela ca un număr cât mai mare de persoane să poată găsi un loc de muncă corespunzător pregătirii lor profesionale. La acest târg de locuri de muncă pot participa toate persoanele care se află în căutarea unui loc de muncă.
Pentru buna organizare şi desfăşurare a acestei acţiuni au fost întocmite:
- materiale publicitare,
- invitaţii de participare,
- chestionare pentru solicitanţii de locuri de muncă şi angajatori,
- catalogul agenţilor economici participanţi.
De la inceputul lunii aprilie 2024 salariaţii AJOFM Mehedinţi au demarat acţiunile de contactare a agenţilor economici şi de invitare a acestora să participe la acest târg de locuri de muncă. Până la această dată, din cei peste 130 angajatori contactaţi, 59 dintre aceştia si-au confirmat participarea la această bursă.
Numărul total al locurilor de muncă oferite de aceștia fiind de 440, din care 24 pentru persoanele cu studii superioare.
Informaţii suplimentare privind modul de organizare şi desfăşurare a acestei noi ediţii a bursei locurilor de muncă pot fi obţinute:
- de la sediul AJOFM Mehedinţi din Drobeta Turnu Severin, bd Carol I nr 3,
- telefon 0252/319029,
- e-mail: ajofm.mh@anofm.gov.ro, unde se pot depune şi ofertele privind locurile de muncă vacante ce vor fi oferite în cadrul acestei acţiuni.
Bursa locurilor de muncă DOLJ
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dolj va organiza, în data de 17 mai 2024, Bursa Generală a Locurilor de Muncă, eveniment care se va desfăşură la sediul Casei Tineretului din Craiova, începând cu ora 09.00.
Bursa Generală a Locurilor de Muncă reprezintă o oportunitate pentru toţi solicitanţii de locuri de muncă interesaţi de a cunoaşte mai bine piaţa muncii, ofertele de locuri de muncă, pentru a putea astfel să aleagă un loc de munca, conform pregătirii lor profesionale, sau în ultimă instanţă să se (re)orienteze profesional spre ocupaţii cu posibilităţi mai mari de angajare pe termen mediu şi lung.
"Invităm agenții economici, persoanele în căutarea unui loc de muncă dar și reprezentanții instituţiilor interesate de domeniul pieței muncii să participe, într-un cadru organizat, la Bursa Generală a Locurilor de Muncă, pe 17 mai 2024", spun reprezentanții AJOFM Dolj.
Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot testa piața muncii, pot afla care sunt meseriile cele mai căutate, care sunt competențele și abilitățile care cresc șansele de a obține un loc de muncă, pot negocia direct un pachet salarial.
Toți cei prezenți vor afla de la organizatori informații referitoare la facilităţiile oferite de Legea nr.76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă despre măsurile active, stimulente, prime oferite angajatorilor și persoanelor înregistrate în baza de date a ANOFM, dar și despre cursurile de formare profesională organizate în regim propriu sau prin furnizorii de servicii specializate, acreditaţi.
La eveniment pot participa și celelalte categorii de persoane care nu au loc de muncă sau care doresc schimbarea acestuia.
Analiza pieței muncii în Regiunea Sud Vest Oltenia
Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, din care fac parte cele cinci județe, Mehedinți, Gorj, Dolj, Olt și Vâlcea, este a 7- a regiune ca mărime, din cele 8 regiuni de la nivel național, cu o suprafață de 29.212 km2. În urma ultimului recensământ, are o populație de 2.184.573 locuitori (10,7% din populația totală a țării). Ponderea populației pe medii este de 47,2% în mediul urban, față de 52,8% în mediul rural, județele cu cel mai mare număr de locuitori în mediul rural fiind Olt (59,6%), Gorj (53%) și Vâlcea (55%). Populația urbană este concentrată în special în cele cinci reședințe de județ care totalizează împreună 63% din populația urbană a regiunii.
Cel mai important centru industrial este Craiova, urmată de celelalte reședințe de județ.
Cea mai importantă ramură industrială în Oltenia este cea energetică. Pe ramuri:
- industria energetică: termocentrale: Turceni, Rovinari, Ișalnița (toate cu puteri instalate de peste 1000MW), Craiova II, Govora-Râmnicu Vâlcea; hidrocentrale: Porțile de fier I, Porțile de fier II, Lotru-Ciunget, sistemul hidroenergetic de pe râul Olt.
- industria metalurgică: ALRO Slatina, TMK-ARTROM Slatina;
- industria constructoare de mașini: automobile - Ford Craiova, componente de automobile - Craiova, fabrica de roți auto Drăgășani, avioane - fabrica de la Craiova, mijloace de transport feroviar- Electroputere Craiova, ROMVAG Caracal, fabrica de osii și boghiuri de la Balș, șantiere navale- Drobeta Turnu Severin, Orșova, fabrici de utilaj agricol- Craiova, Balș, cablaje auto la Drobeta Turnu Severin, volane auto la Orșova.
- fabrici de armament: Sadu, Bumbești Jiu (Gorj), Filiași (Dolj), Drăgășani (Vâlcea);
- industria chimică: OLTCHIM Râmnicu Vâlcea, Uzinele Sodice Govora, DOLJCHIM Craiova, Pirelli Slatina;
- industria materialelor de construcții: Bârsești ( Gorj ), Ișalnița-Craiova;
- industia lemnului: Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin (celuloză și hârtie), Brezoi, Băbeni;
- industria textilă: Slatina, Scornicești, Motru, Caracal, Tismana;
- industria alimenentară: morărit și panificație la Râmnicu Vâlcea (Velpitar, Boromir), Slatina, Craiova, Caracal etc., fabrici de ulei: Podari-Craiova, de zahăr: Podari-Craiova, Corabia, de conserve din legume și fructe: Caracal, Râmnicu Vâlcea, de preparate din carne: Caracal (fabrica de pate Hame), Râmnicu Vâlcea, Potcoava-Olt etc., de bere: Craiova, Râmnicu Vâlcea, de vinuri: Segarcea, Strehaia, Drăgășani.
Alte centre importante sunt municipiul Caracal și un numar de orașe cu structurade mono-industrie incluzând municipiul Motru (industria minieră) și orasul Rovinari (energie termică). Din punctul de vedere al migrației externe de forță de muncă, în județele regiunii se înregistrează fluxuri de migrație externă mult sub media națională.
Județele Gorj și Mehedinți au cele mai scăzute valori ale migrației temporare externe din țară cu scop de angajare. În mod similar, județul Olt înregistrează cel mai mic nivel de migrație cu scop turistic din România. Singurul județ care se distinge în cadrul regiunii este Vâlcea, unde migrația temporară externă abia depășește 3% din populație. Din punctul de vedere al migrației interne, migrarea dinspre urban spre rural s-a produs atât în urma concedierilor masive din întreprinderile de stat, dar și datorită restituirii terenurilor agricole prin Legile 18/1991 si 1/2000. Începând cu 2002, tendința a început ușor sa se inverseze, astfel încat populația din mediul rural a reînceput să fie atrasă de munca în zonele urbane.
Conform Institutului Național de Statistică, populația rezidentă a regiunii, în anul 2022, a fost de 1,87 milioane persoane.
La 01.01.2022, conform Balanţei Forţei de Muncă, populaţia ocupată civilă a fost de 657,6 mii persoane, reprezentând 55,5% din resursele de muncă ale regiunii. Rata șomajului înregistrat la data de 31 martie 2023 a fost de 5,6%, fiind înregistraţi 39,2 mii şomeri.
Din punct de vedere al participării la principalele activităţi economice, ponderea populației ocupate civile în agricultură, silvicultură și pescuit reprezintă 17%, în timp ce în servicii este predominantă (48,2%) și de 34,8% în industrie și construcţii.
În cadrul acestei regiuni, agricultura are un rol important, cu peste 1 milion de hectare destinate cultivării cerealelor, plantelor oleaginoase, legumelor și fructelor, cartofilor, sfeclei de zahăr și viței de vie.
Principalele industrii prezente în regiune sunt: industria metalurgică (fiind reprezentată de cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală și de Est și, totodată, singurul producător de aluminiu din țară - ALRO Slatina), industria electrotehnică, producția energiei (reprezentată de Complexul Energetic Oltenia), industria auto, industria constructoare de mașini și tractoare, industria chimică (cu producătorul Oltchim SA), industria alimentară, industria ușoară și materiale de construcții, industria construcțiilor navale.
Alte repere importante ale regiunii: Craiova este un centru universitar cu tradiție; infrastructura de transport este diversificată (rutier, căi ferate, căi navigabile, aeroport internațional Craiova); capitalul natural deosebit de divers, prin varietatea reliefului și prezența bazinelor hidrografice ale Oltului, Jiului și Dunării, reprezintă cadrul unui turism foarte bine reprezentat.
Conform datelor statistice ale ANOFM, la finele lunii martie 2023, cei mai importanți angajatori din regiune, după numărul de salariaţi, sunt: Complexul Energetic Oltenia Sud, SC Pirelli Tyres Romania SRL, Artrom Steel Tubes SA, Spitalul Clinic Judeţean Craiova, Civitas PSG SA, SC Alro SA, SC Vel Pitar SA, DGRFP Craiova, SC Moveos SRL, TMG Guard SRL, Universitatea din Craiova.
Regiunea beneficiază de un potenţial turistic diversificat, incluzând turismul montan și cel speologic, balnear, ecoturismul, parcurile naturale și turismul religios.
Conform datelor ANOFM, în trimestrul 1 din 2023, cele mai multe locuri vacante au fost înregistrate pe următoarele ocupaţii: lucrător comercial, muncitor necalificat la asamblarea montarea pieselor, agent de securitate, muncitor necalificat în construcţii, conducător auto transport rutier de mărfuri, manipulant mărfuri, muncitor necalificat în industria confecţiilor, şofer de autoturisme şi camionete, vânzător.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la finele lunii martie 2023, cel mai mare număr de şomeri s-a înregistrat pe următoarele ocupaţii: muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide; muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet; muncitor necalificat în agricultură; muncitor necalificat la întreţinerea de drumuri, şosele, poduri, baraje; muncitor necalificat la ambalarea produselor sub formă de praf şi granule; lăcătuș mecanic; lucrător comercial; ambalator manual; manipulant mărfuri.